Protected: Medalia în Numismatică – Numismatica în Medalii

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Password:

ORAȘUL VEST PONTIC ÎN EPOCA ROMANĂ (sec I-III pChr) – evidențe numismatice

Foustel de Coulange a tratat, acum mai bine de un secol, locuirea urbană în antichitatea clasică greco-romană, ca pe un loc comun, numit generic ”cetatea antică”. Acestă ”cetate antică”, ce îmbrăca la Coulange doar un caracter bivalent grec sau roman, acoperă, în fapt, o locuire urbană pe un imens teritoriu, ce cuprinde întreg bazinul Mediteranei, al Mării Negre și a unei bune părți din teritoriul  Europei. Evident, orașele antice din tot acest spațiu au trăsături comune, date, în primul rând, de cultura dominantă în care au apărut: cea greacă sau cea romană, dar și o notă personală, diferită de la o zonă la alta. Diferențele locale sunt rezultatul influențelor mediului geografic,  culturilor învecinate și evoluțiilor istorice.  Putem, privind sub aceste aspecte, să identificăm o ”cetate antică vest pontică”? Cu siguranță, da. În creuzetul în care s-au plămădit cetățile antice din Vestul Mării Negre s-au turnat: substratul traco-geto-dacic, cultura greco-elenistică, liantul roman, învecinarea cu un colosal, pestriț barbaricum ”scitic”, o climă temperat-continentală, o istorie proprie și multe alte lucruri, ce fac și acum, din spațiul vest pontic (din cel balcanic prin extensie istorică), un loc european aparte  .Sigur, acestea sunt trăsături de caracter. Dar putem vorbi și de un aspect edilitar-urban comun al orașelor din stânga Pontului?  Ca să putem răspunde acestei întrebări, ar trebui să intreprindem  un imens efort de  a aduna la un loc toate rapoartele de săpături desfășurate în zeci de orașe antice și de a le sorta pe epoci istorice. Rezultatul ar fi unul cât se poate de steril, bazat în primul rând pe măsurători și cifre, menite să ascundă lipsa, de regulă, a unor ruine, suficient de consistente în elevație, care să permită o vizualizare realistică a orașelor antice vest-pontice. Prin urmare, suntem nevoiți să apelăm la alte surse istorice. Și aici monedele, emise de polis-urile, vest-pontice aduc o contribuție majoră la cunoașterea multor aspecte legate de desfășurarea vieții în aceste orașe în antichitatea greco-romană.  Folosirea, pentru reconstituirea peisajului urban vest pontic, documentelor numismatice duce însă la o limitare temporală. În epoca greacă și elenistică tipologia monedelor bătute de cetățile grecești este una cât se poate de ”monotonă”, limitată la a reproduce divinități sau elemente cu puternic caracter simbolistic – adevărate ”steme” într-o accepțiune modernă (ex. animale, plante, obiecte, arme etc). Noțiunea de peisaj, ce pornește, într-o accepțiune largă, de la ideea de reprezentare a fundalului natural ”background,” pe care se desfășoară o anumită scenă, de  la mari cadre naturale (ex. munți), la cea de a reproduce imagini ample, ce înfățișează edificii sau complexe de edificii (adică peisajul antropic), apare și este utilizată pe monedele cetăților grecești abia în epoca romană imperială[1].   Prin urmare, plecând de la imaginile antice păstrate de monedele emise în polis-urile vest pontice, adevărate cărți poștale ale antichității greco-romane, vom putea reface imaginea orașelor de aici, doar pentru o perioadă limitată la secolele I-III pChr.  Această limitare are însă și avantajele ei, deoarece orașele vest pontice și-au schimbat fundamental înfățișarea chiar la sfârșitul acestei perioade. Căci la jumătatea sec III pChr atacurile carpilor, goților și a celorlalți aliați ai acestora[2] pun capăt atât perioadei de prosperitate, cunoscută de cetățile vest pontice în epoca romană, cât și activității de emitere a monedelor  provinciale în aceste orașe.   Impresionantele ziduri de incintă, ce pot fi văzute astăzi de călătorul vizitator la Histria, Tomis (Constanța, România) sau Messembria (Nessebar, Bulgaria) – ca să dăm doar câteva exemple, nu reprezintă decât o parte a peisajului ,,post-apocaliptic” rezultat în urma invaziilor barbare din sec III pCHr. Ca urmare a acestor invazii, orașele antice vest-pontice își restrâng semnificativ spațiul locuit  și se înconjoară cu masive ziduri de incintă (la Histria noua incintă ocupa doar 7 hectare față de 30 hectare cât ocupase înainte de invazii[3]). La  construcția puternicelor ziduri de incintă, ridicate la sfârșitul sec. III – sec. IV dChr, sunt refolosite în grabă materiale cât se poate de diverse (fusuri de coloane, monumente funerare, bănci de piatră din amfiteatre etc) ,provenind din clădirile și monumentele distruse de barbari.  Prin urmare, în această lucrare, vom încerca să readucem la lumină înfățișarea  idilică a cetăților vest pontice, de până la ”apocalipsa” barbară din a doua jumătate a sec III pCHr, pornind de la imaginile de epocă păstrate de monedele emise aici, adevărate cărți poștale ale antichității greco-romane.     Încă de la prima lucrare, dedicată construcțiilor și arhitecturii ce apar pe monedele antice ( T.L. Donaldson), acestea au fost tratate global (atât monedele romane oficiale cât și cele grecești provinciale de epocă romană), dar pe categorii, în funcție de importanța lor socială: edificii sacre (temple, altare, edificii funerare etc), monumentale (columne votive, arcuri triumfale, trofee, etc), de utilitate publică (Forum-uri, basilici, macelum, poduri, etc), pentru divertisment (teatre, circuri, amfiteatre etc ) și utilitare (porți de oraș, porturi, faruri maritime etc)[4].  Dar între tipurile monetare arhitecturale[5] romane și cele provinciale există o mare diferență[6]. Monumentele romane apar pe monede, de regulă, pentru a proslăvi momentul inaugurării lor (ca operă a unui împărat anume), în vreme ce pe monedele provinciale ele apar pe emisiuni monetare, a căror batere de regulă se întinde pe mai mulți ani și chiar pe mai multe generații, ca monumente emblematice ale fiecărei cetăți în parte, asemeni Turnului Eiffel, Podului Londrei, Turnului din Pisa, ș.a.m.d (într-o accepțiune modernă – dacă această comparație ne este permisă).  Mai departe, vom studia peisajul antropic, urban, vest-pontic pornind într-o călătorie numismatică prin orașele din stânga Pontului Euxin. Vizitarea orașelor se va face de la Nord la Sud, văzându-le asemeni unui călător antic: începând cu porțile și zidurile de incintă, continunând cu zona sacră a orașului (centrul vieții urbane), în apropierea căreia se aflau monumentele triumfale, dar și cele mai multe statui. Apoi, vom sfârși prin a ne pierde în detaliile mărunte ale vieții de zi cu zi. Textul integral al cărții este disponibil aici .

---

^[1] În epoca greacă și elenistică, tipologia monedelor bătute de cetățile grecești este una cât se poate de ”monotonă”, limitată la a reproduce divinități sau elemente cu puternic caracter simbolistic, adevărate steme într-o accepțiune modernă (ex. animale, obiecte, plante sau părți din acestea, arme etc). Pentru apariția peisajului în numismatica romană și cea greacă provincială a se vedea Michael Cheilik ”Numismatic and Pictorial Landscapes” (Cheilik 1965, pg. 215-225).

^[2] Petolescu 1995 , pg. 117 – 121.

^[3] Suceveanu, Barnea  1991, pg. 33-34.

^[4] Donaldson 1859, pg. xiii.

^[5] Prin tipuri monetare arhitecturale înțelegem toate acele tipuri monetare ce conțin clădiri (indiferent de destinația lor) dar și cele ce conțin monumente publice de orice natură. 

^[6] În legătură cu natura monedelor oficiale romane și cea a monedelor provinciale (de epocă romană) a se vedea capitolul 1 (”Provincial and Imperial: two coinages?”) al lucrării ”Roman Provincial coins” – Butcher 1988, pg. 9-13.

Volum omagial dedicat Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Avem deosebita plăcere de a vă anunța o nouă apariție editorială.

Lucrarea cuprinde comunicările legate de acest eveniment, prezentate în cadrul celui de-al IV-lea Congres Internaţional de Numismatică desfăşurat la Braşov în anul 2018, la Centrul Cultural Reduta. Volumul a fost realizat în format A5, full color şi are 482 de pagini. Volumul a fost îngrijit şi pregătit pentru tipar de către Col. (rtr) ing. Ştefan Samoilă şi ing. Coriolan Chiricheş la Editura Axa din Botoşani.

Cuprinsul volumului se regăsește în documetul de mai jos:

VOLUM OMAGIAL

STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA – In honorem magistri Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata

Sub directa îndrumare a cercetătorilor și membrilor SNR: Lucian Munteanu, Ciprian-Dorin Nicola, Gabriel M. Talmațchi a apărut, la sfârșitul anului trecut la Piatra Neamț, volumul: ”STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA – In honorem magistri Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata”.

Acest volum, ce reunește studii de numismatică și arheologie, este un deosebit de frumos omagiu, adus marelui  profesor Virgil Mihăilescu-Bîrliba, eminent cercetător al numismaticii românești și europene, membru de marcă al Societății Numismatice Române, cu ocazia împlinirii a 80 de ani.

Societatea Numismatică Română se alătură sufletește acestui demers, mulțumind coordonatorilor volumului și dorindu-i eminentului profesor Virgil Mihăilescu-Bîrliba un sincer: La Mulți ani cu sănătate și bucurii!

Sumarul volumului nu poate fi decât o invitație la o fecundă lectură.

SUMAR – CONTENTS – INHALT – SOMMAIRE
TABULA GRATULATORIA……………………………………………………………….. 11
Virgil Mihailescu-Bîrliba la 80 de ani (Gabriel M. TALMAȚCHI,
Lucian MUNTEANU) ……………………………………………………………… 15
Cercetătorul nemțean Virgil Mihailescu-Bîrliba, la moment aniversar
(Ciprian-Dorin NICOLA, Dan MIHĂILESCU) ……………………….. 23
LISTA ABREVIERILOR…………………………………………………………………….. 25
I. NUMISMATICA
Gabriel M. TALMAȚCHI, Neue Beiträge zum numismatischen
Verzeichnis der Dobrudscha (New contributions
to the numismatic repertory of Dobrudja) …………………………………….. 29
Mihai DIMA, Monede de bronz histriene și de tip histrian descoperite
în nord-vestul Mării Negre (sec. IV a.Chr – III p.Chr.) (Istrian and
Istrian-type bronze coins found in the North Western coast of the
Black Sea, 4th century BC – 3rd century AD) …………………………………. 51
Steluța MARIN, O nouă prezentare a tezaurului de monede
callatiene de la Poiana, jud. Galaţi (Une nouvelle présentation
du trésor de monnaies callatiennes de Poiana,
département de Galați) ………………………………………………………………. 87
Corina TOMA, Oana GEORGESCU, Reexaminarea monedelor
atribuite tipului Agriș – Șilindia. Studiu de caz privind identitatea
iconografică a tipurilor monetare celto-dacice (Re-visiting the coins
of Agriș – Șilindia type. Case study on iconographic identity
of Celto-Dacian coin types) …………………………………………………………. 119
Raoul M. ȘEPTILICI, Două monete dacice descoperite în județul Timiş
(Two Dacian coins found in Timiș County) …………………………………. 141
Theodor ISVORANU, Sebastian MATEI, Un tezaur de monede de tip
„călăreţul cu cruce” descoperit în judeţul Buzău (A hoard
of „Kreuzelreiter” type coins discovered
in the Buzău County) ………………………………………………………………… 149
Silviu I. PURECE, Tezaurul dacic de la Bondoci, com. Copăceni, jud.
Vâlcea. Considerații preliminare cu privire la evoluția tipului
Aninoasa-Dobrești (The Dacian coin hoard from Bondoci, Copăceni
Commune, Vâlcea County. Preliminary considerations regarding the
evolution of the Aninoasa-Dobrești coin type) ………………………………. 169

Radu ARDEVAN, Monnaies romaines républicaines dans une
collection d’Odorheiu Secuiesc (Roman Republican coins in a
collection from Odorheiu Secuiesc) ……………………………………………. 183
Emanuel PETAC, Nicolae POPA, Consideraţii asupra tezaurului
monetar roman încheiat la Traian descoperit pe Dealul Prihodiştii
(Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara) în
anul 2002 (About the coin hoard ending at Trajan discovered on
Dealul Prihodiştii, Grădiştea de Munte, Orăştioara de Sus commune,
Hunedoara County, in 2002) ………………………………………………………. 193
Lucian MUNTEANU, Dan MIHĂILESCU, Tezaurul de monede
romane imperiale de la Gârcina (jud. Neamț) (The Roman
imperial coin hoard from Gârcina, Neamț County) ……………………….. 213
Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU, O monedă romană provincială
reutilizată provenind din Barbaricum (A reused Roman provincial
coin from Barbaricum) ……………………………………………………………… 259
Nicoleta DEMIAN, Monedele romane târzii din aur din colecţia
Muzeului Național al Banatului din Timişoara (Late Roman
gold coins in the National Museum
of Banat Collection) ………………………………………………………………….. 267
Lilia DERGACIOVA, Artem DJESMEDJYAN, Tezaurul
de la „Țuțora” din Republica Moldova și importanța
acestuia pentru istoria coloniilor genoveze de la Dunărea de Jos
(The coin hoard from „Țuțora” in Republic of Moldova
and its significance for the history of the Genoese colonies
in the Lower Danube area) …………………………………………………………. 289
Monica DEJAN, Bogdan-Petru NICULICĂ, Descoperiri monetare la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în
Bucovina) (Numismatic discoveries from the end of the 19th century
and the beginning of the 20th century in Bukovina) ……………………….. 309
II. ARCHAEOLOGICA
Alexandru BERZOVAN, Observații privind cetatea getică
de la Cotnari – „Dealul Cătălina” (jud. Iași) (Remarks regarding
the Getic fortress of Cotnari – „Dealul Cătălina”, Iași County) ………. 325
Sever-Petru BOȚAN, Vitrum mortuorum. Observații asupra
materialului vitric descoperit în tumulul N-1-413 de la Histria
(Vitrum Mortuorum. Remarks on the Roman glass finds in the
Tumulus N-1-413 from Histria) ………………………………………………….. 335
Doina BENEA, Die Entwicklung des römischen Wehrsystems im
Südwesten Dakiens in der ersten Hälfte des 2. Jahrhunderts.
Die Truppenverteilungen (The development of the Roman
defensive system in the south-western Dacia in the first half
of the 2nd century AD. The troops distribution) ……………………………..
347

George Dan HÂNCEANU, Un nou complex arheologic cu amforă
ştampilată de la Roşiori (jud. Neamţ) (A new archaeological
complex with stamped amphora from Roşiori, Neamţ County) ……… 363
Ștefan HONCU, Radu PETCU, Descoperiri arheologice inedite
din localitatea Dobrovăț (jud. Iași) (Unpublished
archaeological discoveries from Dobrovăț, Iași County) ……………….. 385
LISTA AUTORILOR………………………………………………………………………….. 395
Colecția Honoraria…………………………………………………………………………… 397
Colecția Bibliotheca Memoriae Antiquitatis………………………………………… 399

Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII

La sfârșitul anului trecut a apărut o lucrare monumentală a unuia dintre cei mai prestigioși membrii ai SNR, cercetătoarea Corina Toma (Muzeul Țării Crișurilor – Oradea): ”Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII”.

Ne vine foarte greu să vorbim despre această carte în doar câteva cuvinte. Cum poți descrie un univers în câteva fraze? Căci cele aproape cinci sute de pagini ale lucrării  acoperă universul fenomenului tezaurizării monetare în Transilvania (din sec. XV/XVI-XVII) în toate profunzimile sale, fiind studiate și discutate cu profesionalism și sete de cunoaștere nu mai puțin  de 295 tezaure monetare.

Lucrarea, prin bogăția informațiilor ce le oferă, va fi cu siguranță unul din principalii piloni pe care se va sprijinii orice cercetare viitoare a istoriei Transilvaniei. Acesta este motivul pentru care ar trebuii să nu lipsească din biblioteca  oricărui cercetător al istoriei medievale și moderne a sud-estului european.

Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus

Joi 12 Octombrie 2017, cu ocazia simpozionului ”Istorie și cultură în numismatica românească (organizat de Clubul Numismatic ”Mihai Eminescu”) a avut loc la Cercul Militar Național (sala Ștefan cel Mare) lansarea volumului ”Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus”, autor Corneliu Bogdan Nicolae Beldianu.

 

Cartea în format electronic (ebook) poate fi descărcată de aici:  Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus .

Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )

Ne face o deosebită plăcere să vă anunțăm apariția unei noi lucrări de numismatică romană.

Este vorba de cartea ”Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )”.

Lucrarea cuprinde studii cu teme variate ( politică, emisiuni monetare inedite, reconsiderări privind activitatea atelierelelor monetare romane, fenomenul contrafacerii și falsificării monedelor, iconografie și ideologie monetară, mistică etc )  toate având ca liant comun emisiunile monetare din vremea lui Septimius Severus.

Această lucrare va fi diponibilă ( în format ebook) pentru cititori imediat după lansarea oficială.

Adunarea Generală din 28 Ianuarie 2017

Comunicări prezentate:

•  Emanuel Petac și Aurel Vilcu –  Tomis, Dioscurias sau Regatul Sophene? Consideratii asupra tetradrahmelor Alexandru cel Mare tip Price 1211-1213
• dr. Ion Donoiu și Bogdan Beldianu – O tetradrahmă Lysimachos și câteva considerații privind contrafacerea monetară.
• Col. Cristache Gheorghe – Monumentul Unirii de la Iași a lui Alexandru Ioan Cuza – medalionul din 1903
• George Trohanii – Câteva date despre gravorul Mauriciu Carnioli
• George Trohanii – Noul număr al anuarului de numismatică al Muzeului Național de Istorie (Cercetări Numismatice – 2016 ).

Au fost propuși și acceptați în rândul membrilor Societății Numismatice Române următorii:

Stuparu Ion Gabriel , economist , Craiova

Oprescu Marin-Anton , București

Pătru Vlad, elev, Craiova – membru corespondent

Tuturor acestora le urăm un călduros bun venit și-i așteptăm la evenimentele și întrunirile SNR.

 

 

 

Insigne și însemne militare românești 1948-1989

Va anunt aparitia catalogului dedicat insignelor militare romanesti din perioada comunista.
Lucrarea ( autori Radu Tabără și Aurel-Tinel Mihai)  tratează într-o manieră ampla şi bine-documentată insignele şi însemnele militare româneşti folosite în perioada comunistă de toate  instituţiile sistemului naţional de apărare: Armată, Ministerul de Interne, gărzile patriotice, Serviciul Muncii, Brigada de Lucru Căi Ferate şi paza militarizată, fiind atât un instrument util pentru colecţionari şi istorici, cât şi o lectură plăcută pentru ceilalţi.
Sunt abordate pe larg aspecte legate de datare, criterii de acordare, modalitate de purtare, variante, tipologie şi clasificare, totul însoţit de numeroase imagini color şi fotografii.
Secţiuni ample sunt dedicate comparaţiei între insignele militare româneşti şi cele sovietice, precum şi falsurilor.
În paginile cărţi  sunt prezentate 187 de insigne distincte însoţite de numeroase tipuri şi variante, 58 semne de armă, 21 semne de specialitate ale marinei militare şi 6 ecusoane.

catalog-militare-comuniste-romana-prezentare

Cartea este format B5, are 320 pagini, dintre care 290 color, hartie lucioasa.
Pret 120 lei. Comenzile pot fi trimise pe adresa de mail: radutabara@yahoo.com

Anuarul Asociatiei Colectionarilor din Salaj, numărul V, din 2016

Ne face o deosebită plăcere, să vă anunțăm, apariția, la editura Mega din Cluj-Napoca, a unui nou număr al ”Anuarului Asociației Colecționarilor din Sălaj”.

Așteptăm cu interes la București acest volum pentru a vă putea oferi mai multe detalii în privința conținutului.