Placheta ”100 ani – Tratatul de la Trianon”

SNR Secția Brașov a onorat împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin emiterea unei plachete aniversare și a unei insigne.

thumbnail (1)

Felicităm pe această cale Secția Brașov pentru preocupărilor constante de a menține vie activitatea medalistică și științifică a SNR, celebrând cu fervoare marile momente ale istoriei românești.

Profesorul Giurcanu a plecat către o lume mai bună …

COSTEL GIURCANU (1939 – 2020)

„Numismatica este pentru mine pasiunea vieții mele…”, spunea profesorul Costel Giurcanu. Vestea trecerii în neființă în data de 11 iunie 2020 a colecționarului Costel Giurcanu, a surprins întreaga comunitate a Bârladului și deopotrivă, comunitatea numismaților din România. O viață întreagă dedicată istoriei si cultivării frumosului, Costel Giurcanu a avut, de asemenea, inițiative importante în realizarea unor medalii.

S-a născut în data de 5 iunie 1939 într-o familie de profesori de matematică. A fost crescut, instruit și educat in familia directorului de școala din satul Adam, comuna Draguseni”. A fost profesor de matematica, timp de 55 de ani, dintre care 45 de ani la Liceul Pedagogic Bârlad.

„Colecția sa este formata din peste 10.000 de obiecte ce mărturisesc viața, cultura si evoluția vremurilor în zona Bârladului, regională a Moldovei de jos, dar si națională. Aceste obiecte, parte din peste 15 arii de colecție, începand cu sec IV și până în prezent, fac parte dintr-un litigiu cu statul roman pentru a fi redate Bârladului si familiei, spre a le expune publicului larg, cu scopul mărturisit de a promova cultura și educația în spațiul bârlădean la nivel regional si național.” afirma recent fiul său.

A fost președintele Secției Barlad a Societatii Numismatice Romane (SNR), iar in 1970 a fost declarat membru de onoare al SNR. In 2013, la 110 ani de la infiintarea SNR, a primit medalia „Semper Fidelis”. A contribuit la baterea a peste 75 de medalii comemorative si 5 volume de numismatică. A organizat la Barlad doua simpozioane nationale de numismatică.

A fost înmormântat în data de 14 iunie 2020 la cimitirului Eternitatea din Bârlad.

Giurcanu

Text și foto de Ștefan Dina

ORAȘUL VEST PONTIC ÎN EPOCA ROMANĂ (sec I-III pChr) – evidențe numismatice

Foustel de Coulange a tratat, acum mai bine de un secol, locuirea urbană în antichitatea clasică greco-romană, ca pe un loc comun, numit generic ”cetatea antică”. Acestă ”cetate antică”, ce îmbrăca la Coulange doar un caracter bivalent grec sau roman, acoperă, în fapt, o locuire urbană pe un imens teritoriu, ce cuprinde întreg bazinul Mediteranei, al Mării Negre și a unei bune părți din teritoriul  Europei. Evident, orașele antice din tot acest spațiu au trăsături comune, date, în primul rând, de cultura dominantă în care au apărut: cea greacă sau cea romană, dar și o notă personală, diferită de la o zonă la alta. Diferențele locale sunt rezultatul influențelor mediului geografic,  culturilor învecinate și evoluțiilor istorice.  Putem, privind sub aceste aspecte, să identificăm o ”cetate antică vest pontică”? Cu siguranță, da. În creuzetul în care s-au plămădit cetățile antice din Vestul Mării Negre s-au turnat: substratul traco-geto-dacic, cultura greco-elenistică, liantul roman, învecinarea cu un colosal, pestriț barbaricum ”scitic”, o climă temperat-continentală, o istorie proprie și multe alte lucruri, ce fac și acum, din spațiul vest pontic (din cel balcanic prin extensie istorică), un loc european aparte  .Sigur, acestea sunt trăsături de caracter. Dar putem vorbi și de un aspect edilitar-urban comun al orașelor din stânga Pontului?  Ca să putem răspunde acestei întrebări, ar trebui să intreprindem  un imens efort de  a aduna la un loc toate rapoartele de săpături desfășurate în zeci de orașe antice și de a le sorta pe epoci istorice. Rezultatul ar fi unul cât se poate de steril, bazat în primul rând pe măsurători și cifre, menite să ascundă lipsa, de regulă, a unor ruine, suficient de consistente în elevație, care să permită o vizualizare realistică a orașelor antice vest-pontice. Prin urmare, suntem nevoiți să apelăm la alte surse istorice. Și aici monedele, emise de polis-urile, vest-pontice aduc o contribuție majoră la cunoașterea multor aspecte legate de desfășurarea vieții în aceste orașe în antichitatea greco-romană.  Folosirea, pentru reconstituirea peisajului urban vest pontic, documentelor numismatice duce însă la o limitare temporală. În epoca greacă și elenistică tipologia monedelor bătute de cetățile grecești este una cât se poate de ”monotonă”, limitată la a reproduce divinități sau elemente cu puternic caracter simbolistic – adevărate ”steme” într-o accepțiune modernă (ex. animale, plante, obiecte, arme etc). Noțiunea de peisaj, ce pornește, într-o accepțiune largă, de la ideea de reprezentare a fundalului natural ”background,” pe care se desfășoară o anumită scenă, de  la mari cadre naturale (ex. munți), la cea de a reproduce imagini ample, ce înfățișează edificii sau complexe de edificii (adică peisajul antropic), apare și este utilizată pe monedele cetăților grecești abia în epoca romană imperială[1].   Prin urmare, plecând de la imaginile antice păstrate de monedele emise în polis-urile vest pontice, adevărate cărți poștale ale antichității greco-romane, vom putea reface imaginea orașelor de aici, doar pentru o perioadă limitată la secolele I-III pChr.  Această limitare are însă și avantajele ei, deoarece orașele vest pontice și-au schimbat fundamental înfățișarea chiar la sfârșitul acestei perioade. Căci la jumătatea sec III pChr atacurile carpilor, goților și a celorlalți aliați ai acestora[2] pun capăt atât perioadei de prosperitate, cunoscută de cetățile vest pontice în epoca romană, cât și activității de emitere a monedelor  provinciale în aceste orașe.   Impresionantele ziduri de incintă, ce pot fi văzute astăzi de călătorul vizitator la Histria, Tomis (Constanța, România) sau Messembria (Nessebar, Bulgaria) – ca să dăm doar câteva exemple, nu reprezintă decât o parte a peisajului ,,post-apocaliptic” rezultat în urma invaziilor barbare din sec III pCHr. Ca urmare a acestor invazii, orașele antice vest-pontice își restrâng semnificativ spațiul locuit  și se înconjoară cu masive ziduri de incintă (la Histria noua incintă ocupa doar 7 hectare față de 30 hectare cât ocupase înainte de invazii[3]). La  construcția puternicelor ziduri de incintă, ridicate la sfârșitul sec. III – sec. IV dChr, sunt refolosite în grabă materiale cât se poate de diverse (fusuri de coloane, monumente funerare, bănci de piatră din amfiteatre etc) ,provenind din clădirile și monumentele distruse de barbari.  Prin urmare, în această lucrare, vom încerca să readucem la lumină înfățișarea  idilică a cetăților vest pontice, de până la ”apocalipsa” barbară din a doua jumătate a sec III pCHr, pornind de la imaginile de epocă păstrate de monedele emise aici, adevărate cărți poștale ale antichității greco-romane.     Încă de la prima lucrare, dedicată construcțiilor și arhitecturii ce apar pe monedele antice ( T.L. Donaldson), acestea au fost tratate global (atât monedele romane oficiale cât și cele grecești provinciale de epocă romană), dar pe categorii, în funcție de importanța lor socială: edificii sacre (temple, altare, edificii funerare etc), monumentale (columne votive, arcuri triumfale, trofee, etc), de utilitate publică (Forum-uri, basilici, macelum, poduri, etc), pentru divertisment (teatre, circuri, amfiteatre etc ) și utilitare (porți de oraș, porturi, faruri maritime etc)[4].  Dar între tipurile monetare arhitecturale[5] romane și cele provinciale există o mare diferență[6]. Monumentele romane apar pe monede, de regulă, pentru a proslăvi momentul inaugurării lor (ca operă a unui împărat anume), în vreme ce pe monedele provinciale ele apar pe emisiuni monetare, a căror batere de regulă se întinde pe mai mulți ani și chiar pe mai multe generații, ca monumente emblematice ale fiecărei cetăți în parte, asemeni Turnului Eiffel, Podului Londrei, Turnului din Pisa, ș.a.m.d (într-o accepțiune modernă – dacă această comparație ne este permisă).  Mai departe, vom studia peisajul antropic, urban, vest-pontic pornind într-o călătorie numismatică prin orașele din stânga Pontului Euxin. Vizitarea orașelor se va face de la Nord la Sud, văzându-le asemeni unui călător antic: începând cu porțile și zidurile de incintă, continunând cu zona sacră a orașului (centrul vieții urbane), în apropierea căreia se aflau monumentele triumfale, dar și cele mai multe statui. Apoi, vom sfârși prin a ne pierde în detaliile mărunte ale vieții de zi cu zi.

Textul integral al cărții este disponibil aici .

[1] În epoca greacă și elenistică, tipologia monedelor bătute de cetățile grecești este una cât se poate de ”monotonă”, limitată la a reproduce divinități sau elemente cu puternic caracter simbolistic, adevărate steme într-o accepțiune modernă (ex. animale, obiecte, plante sau părți din acestea, arme etc). Pentru apariția peisajului în numismatica romană și cea greacă provincială a se vedea Michael Cheilik ”Numismatic and Pictorial Landscapes” (Cheilik 1965, pg. 215-225).

[2] Petolescu 1995 , pg. 117 – 121.

[3] Suceveanu, Barnea  1991, pg. 33-34.

[4] Donaldson 1859, pg. xiii.

[5] Prin tipuri monetare arhitecturale înțelegem toate acele tipuri monetare ce conțin clădiri (indiferent de destinația lor) dar și cele ce conțin monumente publice de orice natură. 

[6] În legătură cu natura monedelor oficiale romane și cea a monedelor provinciale (de epocă romană) a se vedea capitolul 1 (”Provincial and Imperial: two coinages?”) al lucrării ”Roman Provincial coins” – Butcher 1988, pg. 9-13.

Adunarea generală a lunii Ianuarie

Stimați membrii și simpatizanți ai SNR,

Sâmbătă 25 Ianuarie 2020 va avea loc prima adunare generală a acestui an. Comunicări înscrise până în acest moment:

  1. Bogdan Beldianu – Medalia în Numismatică – Numismatica în Medalii – a doua parte intitulată: ”O mare prietenie”.
  2. Bogdan Beldianu – O vizită la ”Monnaie de Paris”

 

Vă așteptăm cu drag!

Volum omagial dedicat Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Avem deosebita plăcere de a vă anunța o nouă apariție editorială.

Lucrarea cuprinde comunicările legate de acest eveniment, prezentate în cadrul celui de-al IV-lea Congres Internaţional de Numismatică desfăşurat la Braşov în anul 2018, la Centrul Cultural Reduta. Volumul a fost realizat în format A5, full color şi are 482 de pagini. Volumul a fost îngrijit şi pregătit pentru tipar de către Col. (rtr) ing. Ştefan Samoilă şi ing. Coriolan Chiricheş la Editura Axa din Botoşani.volumBV

Cuprinsul volumului se regăsește în documetul de mai jos:

VOLUM OMAGIAL

Adunarea Generală a lunii Noiembrie

Stimați membrii și simpatizanți ai Societății Numismatice Române,

Sâmbătă 23 Noiembrie 2019, vă așteptăm la sediul societății pentru prezentări de materiale numismatice. Prezentările vor începe la ora 11:00.

Comunicări înscrise până la acest moment:

  1. Bogdan Beldianu – ”Medalia asociației cântăreților fabricii Steyr – 1914”.
  2. Invitat special dl Bogdan Coconoiu, președintele  ”Retromobil Club România”, posesorul celui mai vechi automobil Steyr din țară (Steyr 100 Cabriolet din 1935), va vorbi despre acest producător austriac de automobile și nu numai.
  3. – 

    Cei care doresc să susțină o comunicare, pot transmite titlul acesteia la adresa de e-mail:  beldianub@yahoo.com .

    Vă așteptăm cu drag!